După doi ani de pandemie, am întâmpinat anul 2022 cu așteptări de normalizare a vieții, de creștere a veniturilor și de... calm. Cu toate acestea, speranțele noastre nu s-au împlinit. În februarie, lumea s-a confruntat cu o nouă bătălie - de data aceasta pe frontul militar, de ambele părți ale baricadei ridicate de Rusia și Ucraina. Aceasta a tras în jos economiile țărilor din Europa și nu numai, iar oamenii au adăugat la teama fizică grijile legate de o viață nesigură pe fondul unei inflații ridicate și al unor venituri scăzute care sunt departe de a putea recupera ritmul de creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor. Și, deși inflația chiar a scăzut ușor în ultima vreme, majoritatea bulgarilor întâmpină noul an cu modestie și fără motive de optimism.

Mai trimitem încă 12 luni în care țara noastră nu a ieșit de pe ultimul loc în clasamentul celor mai mici venituri și al celor mai mulți săraci care muncesc în rândul populației din Europa. Și dacă la începutul anului 2022 au fost stabilite două obiective economice principale - limitarea inflației și reducerea inegalităților în rândul populației, atunci deja la sfârșitul perioadei putem confirma că ceva nu a mers bine în timpul anului și, în loc să ne îmbunătățim situația materială, noi, bulgarii, am fost din nou chemați să mergem la vot și să votăm la alte alegeri parlamentare care s-au dovedit a fi inutile. Cât timp va mai fi așa și dacă există lumină în tunel?

Găsim o doză de optimism în cuvintele economistului Lachezar Bogdanov:

"2022, până în momentul în care avem statistici, este un an destul de bun din punct de vedere economic", a declarat analistul într-un interviu acordat Radio Bulgaria. - ”Nu numai că ne-am revenit după pandemie și după problemele pe care le-a cauzat în economia globală și bulgară, dar avem o creștere economică destul de decentă, șomajul este la un nivel minim record, iar creșterea veniturilor din sectorul privat este evidentă. Avem înregistrări istorice ale producției industriale și ale exporturilor. Turismul și-a revenit după pandemie și am avut un an foarte bun. În domeniul serviciilor digitale, companiile au raportat rezultate foarte bune pentru încă un an. Partea negativă este criza prețurilor la energie. Deschizând o paranteză, nici măcar nu avem o criză energetică în sensul de probleme de aprovizionare sau penurie de electricitate. Nu avem o problemă nici cu gazele naturale, în ciuda suspendării livrărilor din Rusia. Nu au existat întreruperi în aprovizionarea gospodăriilor și nu au existat întreruperi în aprovizionarea companiilor de încălzire și a întreprinderilor - singura problemă rămâne prețul. Și ajungem la marea schimbare - inflația ridicată sau creșterea prețurilor de consum, care face ca imaginea să fie diferită de cea din deceniul precedent. Cu alte cuvinte, economia funcționează, companiile se descurcă bine, piața muncii funcționează bine, dar avem o creștere evidentă a prețurilor de consum și, prin urmare, acest lucru domină analiza a ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anului."

În ajunul anului 2023, economistul vede motive de îngrijorare în ceea ce privește procesele economice globale care vor ajunge în curând în Bulgaria:

"Bulgaria este o economie foarte deschisă, astfel încât redresarea marilor economii puternice se va răsfrânge aproape direct asupra unor condiții mai bune și a unei cereri mai mari pentru produsele și producătorii bulgari și pentru destinațiile noastre turistice. Asta până în 2022, dar imaginea se întunecă un pic pentru anul viitor - inflația, reacția băncilor centrale și înăsprirea foarte accentuată a politicii monetare cu rate ale dobânzii mai mari și acces mai dificil la credite vor afecta, fără îndoială, dinamica economică. Tot ceea ce depinde de ratele dobânzilor va fi afectat. Trebuie să ne pregătim pentru un tablou care va duce la o limitare a inflației, dar și la o contracție a activității unor întreprinderi și la posibile disponibilizări."

Un alt subiect important care îi preocupă pe economiști și analiști în aceste vremuri tulburi este pregătirea Bulgariei pentru aderarea la zona euro, anunțată ca obiectiv pentru începutul anului 2024: "Avem o istorie de 20 de ani de prime intenții de a adera într-o zi, chiar și odată cu însăși adoptarea consiliului monetar în Bulgaria", notează Petar Ganev, cercetător senior la Institutul pentru Economie de Piață:

"Pașii concreți pe care i-am parcurs în ultimii 4-5 ani sunt: o scrisoare de intenție, angajamente care trebuie îndeplinite pentru a intra în mecanismul monetar, intrarea în sala de așteptare, doi ani de stat înăuntru, apoi am avut o dată stabilită pentru 2024 - este un proces lung care își urmează propria logică. De acum înainte, întrebarea care se pune este dacă vom fi capabili să luăm măsurile necesare. Aderarea la zona euro, sau rămânerea în afara acesteia, nu este ceva care să schimbe automat economia noastră în bine sau în rău. Prosperitatea noastră depinde de politicile pe care le adoptăm - fiscalitate, schimbări pe piața muncii, transformarea economiei către o valoare adăugată mai mare. Adevărul este că există unele elemente în ea care pot accelera aceste procese. Să spunem - o îmbunătățire a ratingului de credit, mesaje bune pentru lumea exterioară, o potențială oportunitate de a atrage investitori și, nu în ultimul rând, o doză mai mare de siguranță. Cu toate acestea, analiștii externi și agențiile de credit evaluează consiliul monetar ca fiind un risc potențial pentru investiții. Deci, dacă intrăm în zona euro, aceste evaluări vor dispărea de la sine."