În urmă cu mai bine de 200 de ani, fugind de sclavie otomană, mii de bulgari și-au părăsit patria pentru a se stabili în Basarabia. De-a lungul anilor, teritoriul pe care s-au reinstalat a trecut de la granițele României și ale Rusiei, apoi ale URSS și, în cele din urmă, la granițele Moldovei și Ucrainei. În tot acest timp, etnia lor pare să fi rămas intactă, indiferent de țara în care se află astăzi sau de limba oficială pe care sunt obligați să o vorbească. Aceasta este concluzia la care a ajuns autoarea Proiectului Rădăcină (Koren), Mihaela Arroyo, care a surprins în fotografii istoria bulgarilor basarabeni.
Ideea s-a născut spontan atunci când, în 2019, Mihaela a participat la o întâlnire anuală a tinerilor bulgari basarabeni în satul moldovenesc Stoianova.
"Acesta a fost primul meu contact cu bulgarii basarabeni și am fost foarte impresionată când am văzut cum ne-au primit acolo, cum își păstrează cultura, limba - spune Mihaela Arroyo - am simțit o nevoie pur personală, interioară, de a continua să mă întâlnesc cu acești oameni, de a comunica cu ei și de a-i fotografia. În timp, aceasta și-a adâncit semnificația și sper că va deveni un fel de punte între noi, bulgarii din Bulgaria și bulgarii din Basarabia, Moldova și Ucraina. Să ne cunoaștem mai bine, să comunicăm unii cu alții și să creăm legături utile."
În întâlnirile sale cu bulgarii basarabeni, Mihaela își dă seama că aceștia, mai ales cei mai în vârstă, trăiesc cu o imagine idealizată a Bulgariei, asemănătoare unui vis pe care nu-l pot atinge. În același timp, ei și-au acceptat soarta de migranți care simt că este de datoria lor să întrețină diaspora în care trăiesc. Această dorință de a-și păstra rădăcinile bulgare este susținută de statul nostru prin diverse programe. Acesta este și cazul proiectului "Rădăcină", care este susținut de Fondul Cultural Național:
"Pentru mine, această poveste poate servi nu doar ca simbol la nivel local, nu doar pentru a conecta bulgarii care trăiesc în teritorii diferite de Bulgaria - subliniază Mihaela Arroyo. Toți acești oameni din această regiune multietnică trăiesc în pace unii cu alții. Ei consideră chiar un avantaj faptul că la vârsta de trei sau patru ani învață patru limbi străine."
Mihaela Arroyo este ea însăși descendentă din partea tatălui unor imigranți din Spania, motiv pentru care, probabil, soarta bulgarilor basarabeni o atinge profund. Când i-a întrebat de mai multe ori cum îi afecta războiul în acest moment, cum percepeau cultura rusă înainte și după război, ei au dat un răspuns elocvent legat de sentimentul lor de identitate:
"Ceea ce este caracteristic acestei regiuni este faptul că oamenii sunt obișnuiți cu o structură de stat care se schimbă mereu", explică Mihaela. - De exemplu, o persoană care a trăit între cele două războaie mondiale a fost învățată mai întâi limba română, apoi, când teritoriul a devenit parte a URSS, a intrat limba rusă, iar după prăbușirea Uniunii și separarea republicilor, au fost create noi state - Ucraina și Moldova, cu o nouă limbă. Poate părea ciudat din exterior, dar ei par obișnuiți cu aceste schimbări constante. De aceea, eforturile lor se concentrează pe conservarea lor ca și comunitate, așezare, sat sau oraș. Chiar și uneori, când am reflectat asupra acestui lucru, am ajuns la concluzia că aceste schimbări constante au contribuit la păstrarea identității lor, pentru că este cel mai sigur lucru pe care îl au acolo."
Fotografii KOREN, Facebook /Mihaela Arroyo
Bulgarii îi aleg astăzi pe cei 240 de deputați care vor intra în cea de-a 51-a Adunare Națională. La scrutin s-au înscris nouăsprezece partide și nouă coaliții. 4.858 de candidați - 3.480 de bărbați și 1.378 de femei - vor lupta pentru un loc..
Doar 15% dintre bulgari ar deveni părinți adoptivi, 68% cu siguranță nu, iar 17% nu se pot decide. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat de Agenția Trend cu ocazia Zilei Părinților Adoptivi. Motivele pentru atitudinile negative variază, dar..
Participanții la cea de-a 33-a expediție națională în Antarctica condusă de prof. Hristo Pimpirev s-au reunit într-o tabără de pregătire-întâlnire care va avea loc între 25 și 27 octombrie în stațiunea Aheloy. În acest an, oameni de știință din Grecia,..