După ce până în anii 50 ai secolului XX, fuseseră deja create programe în franceză, engleză, germană, italiană, turcă, greacă, sârbo-croată și albaneză, în 1956 Radioul Bulgăresc a creat și programe în arabă, această inițiativă fiind provocată de criza Canalului Suez. Șeful redacţiei arabe a fost ales Ştefan Alahverdzhiev, iar redactorii secției erau Petar Marvakov, Tsvetana Yancheva, Nadezhda Georgieva şi Ganka Petkova.
În data de 19 iunie 1957 au început emisiunile radioului bulgar în spaniolă. Primii colaboratori pentru redacția spaniolă au fost Emilia Tsenkova, Tsvetan Georgiev, Nikola Ivanov și Hristo Gonevski. După „Revoluția Garoafelor Roșii” din Portugalia, emisiunile în portugheză au fost coordonate de Shela Avramova. La scurt timp în același an, deja în direcția specială „Emisiuni pentru străinătate” din BNR, s-a înființat redacția „Țări în curs de dezvoltare”, care pregătea programe în franceză, engleză și portugheză destinate Africii și Americii Latine. La acea vreme, Hristo Diamandiev și Bogomil Mechkarski erau șefii redacției „Emisiuni pentru străinătate”.
La sfârşitul anilor 50 ai secolului XX, s-a restabilit difuzarea programelor în limba bulgară pentru străinătate, suspendată după modificările din 9 septembrie 1944. Apoi, emisiunile în limba bulgară au fost direcţionate către America de Nord şi de Sud, unde existau bulgari, așa numiții „emigranți economici”. Alături de aceasta, „Vocea Bulgariei” se adresa marinarilor și specialiștilor bulgari care lucrau în străinătate. La sfârșitul anilor 1960 au fost restabilite și emisiunile pentru Macedonia și bulgarii din America.
În 1974 au avut loc anumite schimbări în politica media a statului bulgar - emisiunile radio din străinătate au fost preluate de Radioul Bulgăresc (denumirea de atunci a Republicii Populare Radioului Național din Bulgaria), iar materialele pentru unele ziare care se tipăreau în străinătate, în limba bulgară, pentru comunitățile de bulgari din țările respective, au început să fie gestionate de agenția „Sofia Press”. Acest mod de lucru a continuat până la sfârșitul anilor 1980, când au avut loc schimbări democratice în Bulgaria.
Din 1992, emisiunile Radioului Național Bulgar în străinătate se numesc „Radio Bulgaria”, iar din mai 2004 „Radio Bulgaria” dezvoltă o pagină de Internet cu texte și fișiere audio în 11 limbi (bulgară, engleză, germană , franceză, spaniolă, rusă, greacă, sârbă, turcă, albaneză și arabă).
Conform informațiilor istorice, rezumate de Bozhidar Metodiev - creatorul și curatorul Muzeului BNR.
Materialul a fost redactat conform unor date istorice prezentate de Bozhidar Metodiev - creatorul și curatorul Muzeului Radioului Național din Bulgaria.
Editor: Krasimir Martinov
Colega de la secția albaneză a Radio Bulgaria, Kostandina Raki Bello este unul dintre personajele principale din filmul realizat de jurnalistul pentru Televiziunea Naținală Boyko Vassilev „ Verișori. Voci din Albania”. Filmul documentar face parte din..
După ce în 1936, Radio Sofia, așa cum se numea pe-atunci Radioul Național a început să emită pe unde scurte prin emițătorul „ELZA” (cuvântul este format din indicativele postului de radio conform codului internațional - El - Zet - A), au fost create..
