Importurile de cereale ucrainene s-au dovedit a fi un "măr al discordiei" care a trasat o linie de demarcație groasă între Bruxelles, unele dintre statele membre ale UE și Kiev. După ce Comisia Europeană a decis, la 15 septembrie, să ridice restricțiile existente privind importurile de cereale din Ucraina către Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România, trei dintre aceste țări au impus imediat o interdicție unilaterală. Ca răspuns, alte state membre ale UE, precum și Kievul, le-au criticat, spunând că acționează împotriva legii și în favoarea Rusiei. La rândul lor, Polonia, Ungaria și Slovacia și-au justificat poziția susținând că își protejează fermierii de importurile ieftine.
Bruxelles-ul a argumentat că, de când interdicția a fost introdusă în această primăvară, motivele care au cauzat dificultăți pentru cele cinci țări vecine cu Ucraina au dispărut deja. În plus, Comisia Europeană a declarat că bunurile importate de Ucraina îndeplinesc toate cerințele europene. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a explicat:
"În ceea ce privește interdicția privind importurile de produse alimentare ucrainene care a fost în vigoare până în prezent, nu există în prezent nicio denaturare vizibilă a piețelor alimentare din aceste cinci state, pe baza căreia nu intenționăm să prelungim interdicția. De asemenea, trebuie remarcat faptul că aceasta a fost o măsură pur preventivă, adică temporară, și nu o poziție permanentă, ceea ce ar implica o perioadă nelimitată de valabilitate a acesteia".
Decizia de ridicare a interdicției a venit după ce Ucraina însăși a propus să introducă un regim de licențe pentru importurile produselor sale agricole, pentru a evita noi dificultăți și inundarea piețelor țărilor vecine.
"Vor fi luate măsuri din partea Ucrainei și, evident, Comisia Europeană va continua, de asemenea, să monitorizeze situația. În cazul în care apar distorsiuni ale pieței și există o nevoie justificată de acțiune, rămâne posibilitatea de a reînnoi interdicția. Ceea ce este important acum este ca toate statele să lucreze într-un spirit de compromis, să acționeze în mod constructiv și să participe activ la găsirea unei soluții la această problemă. Și, bineînțeles, este mai bine ca statele membre să se abțină de la luarea de măsuri unilaterale", a subliniat Dombrovskis.
Polonia, Ungaria și Slovacia nu numai că nu au urmat sfatul lui Dombrovskis, dar au introdus imediat, a doua zi după ridicarea interdicției, restricții unilaterale.
Ungaria nu numai că nu s-a oprit aici, dar a anunțat că își va închide granița pentru 24 de produse ucrainene, în timp ce interdicția care fusese în vigoare până atunci se aplica doar la patru produse. Premierul ungar Viktor Orban a scris în rețeaua de socializare "X":
"Este timpul să luăm problema în propriile mâini! Produsele agricole ucrainene, presupus a fi destinate Africii, au inundat piețele din Europa Centrală. Birocrații de la Bruxelles au închis încă o dată ochii la problemele agricultorilor europeni."
Tensiunile au crescut și mai mult după ce Ucraina și-a anunțat intenția de a depune o plângere împotriva a trei state la Organizația Mondială a Comerțului, iar președintele Volodymyr Zelensky a declarat, într-un discurs în fața Adunării Generale a ONU, că unele state doar pretind că sunt solidare cu Ucraina, dar de fapt ajută indirect Rusia. A urmat o reacție imediată din partea președintelui polonez Andrzej Duda:
"Există anumite cercuri de afaceri cu interese în Ucraina care sunt interesate ca grânele ucrainene să fie realizate pe piață cât mai curând posibil, chiar dacă la un preț minim. Suntem obligați să ne protejăm de acest lucru. Ar fi bine ca Ucraina să nu uite că primește ajutor de la noi și că suntem și o țară de tranzit pentru produsele ucrainene."
Autoritățile de la Varșovia au fost un aliat cheie al Ucrainei încă de la începutul războiului, dar chiar și acestea au declarat că nu vor mai furniza arme Kievului. Ulterior, președintele Duda a îndulcit puțin această declarație, explicând că premierul se referea doar la noile arme pe care Polonia tocmai le primise. El a dat asigurări că Varșovia va continua să ajute în continuare Ucraina, dar "nu cu prețul destabilizării pieței poloneze".
Unii analiști au remarcat că argumentele politice interne au contribuit, de asemenea, la escaladarea problemei, inclusiv viitoarele alegeri din Polonia și Slovacia și dorința partidului de guvernământ de a atrage sprijinul agricultorilor.
Între timp, au existat avertismente din partea Comisiei Europene cu privire la posibila adoptare a unor proceduri penale din cauza introducerii unor măsuri unilaterale. Unele dintre statele membre ale UE și-au permis chiar să trimită critici către alți membri ai comunității. Luis Planas Puchades - ministrul spaniol al agriculturii, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene - a catalogat în mod direct acțiunile Poloniei, Ungariei și Slovaciei ca fiind ilegale:
"Faptul că orice stat membru al UE, nu evaluez un stat anume, ia măsuri unilaterale care restricționează accesul la piața unică mi se pare ceva împotriva legii. Dar Comisia Europeană trebuie să se pronunțe în continuare".
Criticile privind restricția importurilor au venit și de la Berlin și Paris. "Aceasta este 'solidaritate din oră în oră'. Când este favorabilă, există solidaritate, iar când nu este, nu există solidaritate. Îmi pare rău, pentru că singura persoană care beneficiază de acest lucru este președintele rus Vladimir Putin. Iar el își freacă mâinile destul de mult în acest moment", a declarat ministrul german al agriculturii, Cem Ozdemir, într-un comentariu.
"Provocările care ar trebui să ne unească sunt folosite ca arme geopolitice. Armele energetice, după cum știți, au fost deja folosite, acum sunt folosite armele alimentare, pe care Rusia le folosește de bună voie în scopuri de șantaj", a subliniat și ministrul francez de externe, Catherine Colonna.
O breșă parțială în privința acestui incident a fost acordul încheiat între Ucraina și Slovacia privind un sistem de licențiere pentru comerțul cu cereale, după introducerea căruia Bratislava a promis să ridice interdicția. La rândul său, Kievul a acceptat să renunțe la plângerea depusă împotriva Slovaciei la Organizația Mondială a Comerțului și a acceptat, de asemenea, să continue să colaboreze cu Polonia până când se va ajunge la o soluție reciproc avantajoasă.
România, care a fost o țară de tranzit pentru mai mult de 60% din cerealele ucrainene de la începutul blocadei rusești la Marea Neagră în iulie, a anunțat că va închide importurile de cereale pentru 30 de zile, perioadă necesară pentru a pregăti un sistem de licențe care să protejeze interesele pieței românești.
Doar Bulgaria, dintre cele cinci țări implicate în această problemă, menționate mai sus, a respins interdicția printr-o decizie parlamentară, ceea ce a dus la proteste de amploare ale producătorilor agricoli locali din întreaga țară. Au urmat negocieri și s-a decis închiderea importurilor de floarea-soarelui din Ucraina până la încheierea unui acord privind cotele. Un regim de licențe este în curs de introducere pentru importurile de grâu, porumb și rapiță. Termenele pentru plata subvențiilor agricole sunt scurtate.
Revolta Poloniei, Ungariei și Slovaciei și întrebarea care este calea pe care o ia o politică agricolă comună au fost subiectele unui comentariu al lui Tihomir Bezlov de la Centrul pentru Studiul Democrației:
"Se apropie alegeri în Polonia și Slovacia. Acest lucru obligă autoritățile actuale să încerce să nu piardă sprijinul micilor fermieri. Prin urmare, este interesant ce se va întâmpla în aceste țări după alegeri, având în vedere mecanismele existente pentru a pedepsi țările care încalcă, în acest caz, politica de comerț exterior a UE. Este foarte probabil ca, după alegeri, Polonia să își schimbe fundamental politica. La urma urmei, a intrat într-o confruntare dificilă cu Ucraina, pe care până de curând a susținut-o extrem de activ. Acum s-a ajuns la punctul în care Polonia a suspendat chiar și livrările de arme către Ucraina, ale căror fonduri fuseseră deja alocate de la bugetul de stat polonez. Se pare că țările vecine se confruntă cu probleme serioase din cauza concurenței cu produsele agricole ucrainene. Mi se pare că cel mai probabil se va ajunge la căutarea unor compromisuri negociate și la excepții de la politica comună."
În Bulgaria există o concentrare excepțională a proprietății funciare, ceea ce reprezintă o tendință negativă, spune expertul: "Pe termen lung, acest lucru este considerat un risc, pentru că în cazul unor schimbări de conjunctură pe anumite piețe, așa cum se întâmplă acum, producătorii sunt extrem de vulnerabili".
Agricultura bulgară se caracterizează, de asemenea, printr-o valoare adăugată foarte scăzută: "cerealele sunt cele mai ieftine. Doar pentru comparație: în timp ce Bulgaria este lider în UE în ceea ce privește ponderea producției de cereale, cu 65%, Olanda se află pe ultimul loc, cu doar 1% din producția de cereale. Cu toate acestea, în ceea ce privește volumul exporturilor și profiturile, Bulgaria a ajuns la 5 miliarde de euro în 2021, în timp ce Olanda are peste 90 de miliarde de euro".
"Modelul european inițial de alocare a subvențiilor se baza pe baza suprafeței cultivate. Acest model, însă, favorizează defrișarea țării și a dus la o concentrare urgentă și pe scară largă", a explicat Bezlov. El a subliniat, de asemenea, că UE a încercat ulterior să inverseze această tendință negativă prin introducerea unui plafon pentru subvențiile acordate fermierilor individuali:
"Problema, însă, este că nu există o politică valabilă în această privință la nivel național. Mai rău: statul nu este deloc preocupat de această concentrare, care în multe privințe a căpătat dimensiuni criminale. Pentru că aceiași oameni și-au divizat elementar firmele mari în multe firme mici și continuă să primească subvențiile europene în ciuda restricțiilor impuse. Ca urmare, numele de familie în jurul căruia sunt concentrate firmele este cel mai important în ceea ce privește profiturile din ultimul an, cu un total de 48 de milioane de euro.
În 2015, când a fost introdus un plafon de 300.000 de euro pe firmă, pentru a obține 30 de milioane de euro, trebuiau înregistrate 100 de companii, fiecare cu o sumă maximă de 300.000 de euro. Și nimeni nu a fost nedumerit de faptul că cineva ar fi înregistrat 100 de societăți, creând astfel o organizație criminală în scopul de a comite o încălcare a normelor. Începând din acest an, plafonul a fost redus și mai mult la 100.000 pentru fiecare producător. Iar dacă, de exemplu, aceste persoane decid să obțină din nou aceleași 30 de milioane de euro, vor trebui să înregistreze 300 de companii pentru ca fiecare dintre ele să primească maximul posibil de 100.000 de euro. Și toate acestea se întâmplă cu acordul tacit al fondului funciar de stat", și-a rezumat editorialistul Tihomir Bezlov comentariul.
Acest material a fost pregătit în cadrul rețelei europene de radio "Euranet Plus".
Reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și experți de stat discută propunerile Ministerului Muncii și Politicii Sociale de a introduce un nou mecanism de stabilire a salariului minim. Grupul de lucru de la Ministerul Muncii și Politicii Sociale..
Președintele Rumen Radev a deschis forumul „Viitorul competitivității în condiții de emisii nete zero” în pavilionul Bulgariei la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice COP29, care are loc la Baku, Azerbaidjan. Panelul dedicat..
„ Principalele priorități ale mediului de afaceri - aderarea la zona euro și Schengen terestru - rămân în plan secund. Acestea sunt motoarele care pot stimula economia, iar lipsa unui guvern stabil împiedică realizarea lor” , a declarat pentru BNR..
Conform unei analize a Operatorului Sistemului Electric (ESO), se preconizează deficiențe de furnizare a energiei electrice, încă din ianuarie și..