Serbia raportează scăderea numărului de migranți și închide centre pentru refugiați

Comisarul sârb pentru refugiați și migrație, Nataša Stanisavljević, a anunțat că numărul migranților din țară a scăzut cu 80% și că s-a decis închiderea temporară a 7 centre pentru refugiați, informează TANJUG. Decizia a intrat în vigoare la 1 august și va rămâne în vigoare până la 30 septembrie. „În această perioadă, vom efectua analize suplimentare pentru a ajusta activitatea centrelor în perioada de iarnă”, a declarat Stanisavljevic. Ea a menționat că în primele 7 luni ale anului 2024, numărul migranților din țară a fost de 10 423. În prezent, 472 de refugiați sunt cazați în centre, în timp ce, în aceeași perioadă, în 2023, numărul acestora era între 3.500 și 4.000 de persoane. Stanisavljevic a menționat că majoritatea migranților intră în Serbia din Bulgaria și Macedonia de Nord.

Vlen vrea o Academie de Științe albaneză în Macedonia de Nord

Partenerii de etnie albaneză ai guvernului, din cadrul alianței Vlen („Merită”), au solicitat înființarea a două academii de științe în Macedonia de Nord - una macedoneană și una albaneză, a raportat BGNES. Liderii Vlen au subliniat că planul este ca această academie să fie finanțată inițial din bugetele a 4 municipalități albaneze, iar apoi să fie preluată de la bugetul de stat. „Poziția VMRO-DPMNE este clară. Avem Academia Macedoneană de Științe și Arte (MANU), care reunește oameni de știință din diferite grupuri etnice, și trebuie să lucrăm la îmbogățirea gândirii științifice, acesta este viitorul”, a declarat prim-ministrul Hristijan Mickoski, comentând inițiativa albaneză. Fostul președinte al MANU, Vlado Kambovski, a declarat că nu pot exista două academii într-un singur stat și că „știința nu poate fi etnicizată”.

Legea turcă privind câinii vagabonzi stârnește proteste

Parlamentul turc a adoptat o lege care obligă municipalitățile să colecteze toți câinii vagabonzi de pe străzi și să îi pună în adăposturi pentru animale până în 2028. Câinii agresivi și bolnavii terminali vor fi eutanasiați. Norma anterioară era ca municipalitățile să sterilizeze și să vaccineze toți câinii vagabonzi și să îi returneze acolo unde au fost găsiți. Se estimează că există aproximativ 4 milioane de câini vagabonzi în Turcia, iar municipalitățile au sterilizat aproximativ 2,5 milioane de animale în ultimii 20 de ani. Legea prevede că în țară există 322 de adăposturi cu o capacitate de 105 000 de câini, iar municipalitățile vor aloca 0,3% din bugetele lor pentru această campanie. Mii de persoane au protestat împotriva legii, ceea ce a dus la ciocniri cu poliția, potrivit BTA. Activiștii pentru drepturile animalelor se tem că unele municipalități vor prefera să ucidă câinii sub pretextul că sunt bolnavi.

Premierul Albaniei, Edi Rama, remaniază miniștrii puterii

Într-o mișcare surpriză la congresul Partidului său Socialist, premierul albanez Edi Rama a anunțat schimbări la unele dintre cele mai importante posturi din guvernul său, cu un an înainte de următoarele alegeri generale. Miniștrii de interne, de finanțe și de apărare au fost demiși și înlocuiți cu necunoscuți politici, relatează Tirana Times. Ministerul Apărării va fi condus de Pirro Vengu, care îl înlocuiește pe Niko Peleshi. Fostul ministru de finanțe Ervin Mete va fi înlocuit de Petrit Malaj, șeful Agenției Naționale pentru Resurse Naturale. Ministerul de Interne va fi condus de Ervin Hoxha, șeful Inspectoratului Național pentru Protecția Teritoriului. Taulant Balla, care a fost anterior ministru de interne, va deveni ministru pentru relațiile cu parlamentul, a anunțat Radioteleviziunea albaneză (RTSH). Rama a anunțat că Tirana a depus documente pentru a găzdui summitul NATO în 2027. El a declarat că printre prioritățile țării se numără construirea coridorului de transport 8 de la Marea Adriatică la Marea Neagră, o rută maritimă de la Trieste în Italia prin Durres la Kalamata în Grecia, un circuit de Formula 1 în Elbasan și un aeroport internațional în Vlora.

Proiectul canalului București-Dunăre, reluat

Studiul de prefezabilitate pentru canalul București-Dunăre ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului, potrivit televiziunii naționale române TVR. Construcția a început în 1986, dar a fost întreruptă după revoluția anticomunistă din 1989, deși era finalizată în proporție de 70%. Inițial, canalul de 67 km trebuia să fie finalizat în 5 ani, la un cost de 1,44 miliarde de euro. Dacă va fi finalizat, proiectul, cunoscut sub numele de „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte utilizări”, ar permite transportul maritim între capitala României și Marea Neagră prin Dunăre. De asemenea, instalația ar oferi Bucureștiului legături directe cu alte capitale, precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena și Canalul Rin-Main-Dunăre. Proiectul include 6 ecluze hidraulice - 4 pe Argeș și 2 pe Dâmbovița, fiecare cu o centrală hidroelectrică. Canalul se va uni cu Dunărea la Oltenita, vizavi de orașul bulgar Tutrakan.