Mihaela Aroyo este un fotograf profesionist din Varna, Bulgaria. Ea nu are rude sau prieteni apropiați care să fie bulgari basarabeni. Dar în 2019, după ce a participat la un festival de tineret într-un sat moldovenesc, a fost profund impresionată și a decis să se dedice cercetării culturii, istoriei și identității diasporei bulgare din Basarabia. A făcut 14 călătorii în regiune, vizitând mai mult de 60 de așezări predominant bulgare și înregistrând interviuri, cântece și povești. Ea recunoaște că la prima sa vizită nu știa aproape nimic despre regiune:”Înainte de a merge acolo pentru prima dată, am crezut că Moldova și Ucraina sunt undeva foarte departe. Se pare că distanța de la Varna la Bolgrad este de numai 350 de kilometri. Când călătorești în aceste locuri, chiar dacă treci mai multe frontiere, te simți ca și cum te-ai fi întors acasă. Ultimii 200 de ani au fost foarte dinamici pentru regiune, diferite autorități impunându-și restricțiile, regulile, limbile și ideile de guvernare. Unele dintre aceste influențe pot fi resimțite și astăzi.Mihaela ne spune că bulgarii din Basarabia vorbesc cel puțin trei limbi în viața de zi cu zi - bulgara lor maternă, rusa, care este acceptată ca limbă universală de comunicare în această regiune multietnică, și română sau ucraineana, în funcție de ce parte a frontierei trăiesc.O localnică, traducătoare de engleză, i-a spus odată dnei Aroyo că nu era sigură în ce limbă gândește, dar era convinsă că visează în bulgară. 

Această revelație a devenit titlul unei expoziții recente de fotografie în care Mihaela prezintă doar câteva dintre numeroasele imagini pe care le aduce din călătoriile sale în Basarabia:

”Aceste imagini sunt mai mult sau mai puțin o expresie a experienței și cunoștințelor mele despre Basarabia. La început, acum cinci ani, percepția mea era mai literală, arătând doar caracteristicile culturale cele mai vizibile. Cu timpul, fotografiile mele au devenit mai metaforice, dezvăluind alte detalii din viața oamenilor.

Una dintre problemele care îi preocupă profund pe bulgarii basarabeni, chiar dacă regiunea este departe de zonele de luptă, este, fără îndoială, războiul din Ucraina, care durează de mai bine de doi ani.

Este un subiect pe care încerc să-l explorez, dar nu domină proiectul „Visez în bulgară”, deoarece l-am început în 2019, ceea ce cred că înseamnă că jumătate din timpul în care am filmat acolo a fost înainte de război, iar cealaltă jumătate - după. Războiul divizează cu siguranță societatea acolo la fel de mult ca și aici, în Bulgaria.

Încerc să privesc lucrurile din această perspectivă: cum afectează războiul identitatea regiunii? Multe dintre inițiativele care reunesc comunitatea bulgară nu au loc în acest moment, deoarece nu este sigur să organizezi adunări în masă.

De asemenea, care este impactul asupra vieții de zi cu zi? Oamenii nu mai pot trăi ca înainte și sunt în permanență stresați că s-ar putea întâmpla ceva rău. În ultimele luni, vârsta minimă pentru mobilizare a fost redusă și acest lucru afectează din ce în ce mai mulți oameni. În satele pe care le-am vizitat de la izbucnirea războiului, pot vedea că aproape fiecare familie a făcut un sacrificiu pe front.”

Potrivit Mihaelei, bulgarii vorbesc rar, dacă vorbesc vreodată, despre diaspora din Basarabia. Cunoștințele lor despre această comunitate sunt puține, ceea ce îi pune în multe situații stânjenitoare care ar putea fi evitate dacă s-ar interesa mai serios de viața persoanelor cu rădăcini bulgare din Basarabia.

În același timp, tinerii din Moldova și Ucraina au o imagine idealizată a Bulgariei, modelată de poveștile strămoșilor lor. Astăzi, însă, ei au ocazia să călătorească în patria lor ancestrală, unde realitatea diferă adesea de așteptări. Deziluzia cu privire la imaginea Bulgariei este adesea întărită de conversațiile cu oameni la întâmplare care, induși în eroare de limba lor, presupun că sunt ruși și manifestă o ostilitate extremă față de ei, spune fotografa Mihaela Aroyo.