Regiunea Taraclia populată de bulgari și Regiunea Autonomă Găgăuză din Republica Moldova au votat în proporție de peste 90% „nu” la referendumul din 20 octombrie 2024, în cadrul căruia cetățenii moldoveni trebuiau să decidă dacă aprobă modificările constituționale care permit aderarea la UE. În mod similar, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024, aceștia s-au poziționat în masă în spatele lui Alexandr Stoianoglo, adversarul Maiei Sandu, ea poziționându-se în campanie drept candidatul proeuropean.

Cu zece zile înainte de referendumul constituțional, aflată în vizită la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că UE va sprijini economia moldovenească cu 1,8 miliarde de euro între 2025 și 2027 - cea mai mare asistență financiară primită de țară de la independența sa din 1992. Cu un sprijin semnificativ din partea diasporei moldovenești, stabilită în principal în UE și America de Nord, Maia Sandu a câștigat alegerile din 3 noiembrie cu 55% din voturi, față de 44% pentru Stoianoglo.

Bulgarii și găgăuzii din Republica Moldova votează în mod tradițional împotriva partidelor romaniofile, pe care le consideră naționaliste. Deși Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu nu este unionist și este chiar în conflict cu unioniștii români conduși de George Simion, bulgarii și găgăuzii din Republica Moldova nu au încredere în acesta. Nici oamenii Maiei Sandu nu încearcă să câștige influență în rândul comunității de bulgari și găgăuzi din sudul Republicii Moldova și nici ei înșiși nu încearcă să stabilească contacte în cadrul partidului președintei. Asta a declarat pentru Radio Bulgaria Alexandr Lambov, doctorand în științe politice la Universitatea de Economie Națională și Mondială din Sofia, care locuiește în Chișinău și lucrează ca programator.

Întrebat despre atitudinea bulgarilor și găgăuzilor față de UE, Lambov a spus că oamenii din cele două regiuni din sudul Moldovei sunt conștienți că aderarea la UE va ajuta la dezvoltarea economică a Moldovei. Motivația lor de a vota „nu” la referendum nu este economică, deoarece mulți dintre ei lucrează în UE. Preocupările lor sunt la nivel politic și social:

„Acum vorbesc doar despre regiunea bulgarilor și găgăuzilor, nu despre întreaga Moldovă, pentru că acest lucru nu se aplică întregii țări. Există sentimentul în această regiune că bulgarii și găgăuzii care trăiesc în Republica Moldova vor avea de pierdut din punct de vedere social de pe urma aderării la Uniunea Europeană, nu din cauza aderării la UE în sine, ci pentru că această aderare va consolida puterea forțelor romaniofile și a forțelor naționaliste, care sunt percepute foarte negativ în regiune. În opinia mea, acesta este mecanismul responsabil pentru o mare parte a votului împotriva mișcării spre UE la referendum”.

Lambov adaugă că, dacă președintele Maia Sandu spune „UE sunt eu” și UE nu respinge această afirmație, oamenii din regiuni spun că nu doresc o astfel de UE. Întrebat dacă bulgarii și găgăuzii ar dori să aibă propriile persoane de încredere care să asigure legătura cu instituțiile UE și cum vede rolul Bulgariei în această privință ca stat membru al UE, acesta răspunde:

„Cred că Bulgaria poate face anumite acțiuni care ar avea ca scop schimbarea situației. Dar problema parcursului european nu este în Bulgaria, cel puțin așa cum o văd eu. Obstacolul în această regiune este lipsa de contact cu Chișinăul. Bulgaria nu poate rezolva această problemă fără cooperarea Chișinăului.

Avem nevoie de unele schimbări în politica Chișinăului față de regiunea bulgarilor și găgăuzilor. Aceasta este ceea ce este important. Altfel, Bulgaria poate juca un rol pozitiv în acest proces”.

Lambov apreciază acordul pozitiv dintre autoritățile de stat bulgare și moldovenești, care permite deschiderea unei filiale a Universității din Ruse în Taraclia. Întrebat ce schimbări în relațiile cu autoritățile de la Chișinău ar crea încredere între minoritățile din sudul Moldovei și guvernul moldovean, el răspunde că acestea ar putea fi legate de acordarea unor garanții pentru utilizarea limbii ruse după aderarea la UE, deși la nivel regional și cu condiția să nu existe niciun contact cu autoritățile ruse. Lambov este sceptic că acest lucru este posibil în viitorul apropiat - deoarece, în opinia sa, Maia Sandu nu este suficient de flexibilă ca politician și electoratul ei nu ar aproba astfel de acțiuni. Bulgarul basarabean explică faptul că mulți dintre locuitorii din sudul Moldovei nu cunosc bine limba română, sau o învață dacă se stabilesc în capitală.

În ultimii ani, autoritățile moldovenești au luptat împotriva propagandei și dezinformării rusești în țară și au încercat să limiteze utilizarea limbii ruse. În 2021, Curtea Constituțională a Moldovei a respins o lege adoptată de parlamentul de atunci care ar fi permis utilizarea limbii ruse de către minoritățile din țară. Aceasta ar fi impus ca denumirile bunurilor, serviciilor și medicamentelor vândute în țară să fie scrise și în limba rusă. La 24 decembrie 2021, când Maia Sandu a depus jurământul pentru primul său mandat, ea a vorbit nu numai în română, ci și în rusă, ucraineană, bulgară și găgăuză. Ea a declarat atunci că „îi iubește și îi respectă în mod egal pe toți cetățenii țării, indiferent de etnia și religia lor”. „Pentru mine, toți cetățenii sunt egali. Voi lucra cu voi astfel încât să vă simțiți în siguranță și astfel încât să vă puteți dezvolta, învăța și vorbi limba maternă. Cu toții am fost jefuiți. Vreau să restabilesc dreptatea pentru toți cetățenii țării noastre”, a spus Maia Sandu în fiecare dintre cele patru limbi minoritare.