Pe 10 mai 2025 marcăm 72 de ani de la restaurarea Patriarhiei Bulgare, a cărei existență a luat sfârșit la sfârșitul secolului al XIV-lea, când Bulgaria a căzut sub cinci secole de dominație otomană. Eforturile de restaurare au început în Renaștere. În 1870 a fost înființat Exarhatul Bulgar, cu sediul la Constantinopol. Cu toate acestea, Patriarhia Constantinopolului, care avea hegemonia asupra bisericilor ortodoxe locale din teritoriile cucerite de otomani, i-a impus o schismă.

Schisma, care a împiedicat relațiile interconfesionale normale ale Exarhatului Bulgar timp de câteva decenii, a fost ridicată în 1945 cu ajutorul bisericilor ortodoxe surori (în special Biserica Ortodoxă Rusă). În 1950 a fost redactată o cartă, al cărei articol 1 se referea la „Biserica Ortodoxă Bulgară autonomă” ca „Patriarhat”. La 10 mai 1953, a fost convocat la Sofia un al treilea conciliu ecleziastic și național, care a declarat Biserica Ortodoxă Bulgară patriarhat. Conciliul l-a ales pe mitropolitul Kiril de Plovdiv patriarh al Bulgariei și mitropolit al Sofiei.

Întronizarea a avut loc în Catedrala Patriarhală Sfântul Alexandru Nevski imediat după alegere, în prezența reprezentanților guvernului și ai culturii, a delegațiilor străine și a numeroși credincioși.