La sfârșitul lunii septembrie, cu puțin peste trei luni până la Rubiconul finanțelor publice bulgare – 1 ianuarie 2026, când țara va părăsi oficial comitetul monetar și va adopta moneda unică europeană, euro – probleme precum deficitul bugetar în creștere, posibilitatea executării bugetului și eventualele reforme fiscale în perspectiva primului buget de stat în euro al țării au ajuns în centrul unei dezbateri aprinse.

Și, deși, potrivit statisticilor oficiale, până la începutul lunii iunie, când au fost publicate rapoartele extraordinare de convergență ale Băncii Centrale Europene și ale Comisiei Europene, cifrele bugetare păreau destul de optimiste, în curând a început să pară că cifrele nu se potrivesc, iar deficitul va depăși, potrivit experților, pragul de 3%. Principalele motive invocate sunt, pe de o parte, costurile publice excesive și, pe de altă parte, veniturile care, deși sunt în creștere, nu pot compensa cheltuielile în creștere.

Deși Ministerul Finanțelor continuă să susțină oficial poziția că bugetul pentru 2025 este viabil, Fondul Monetar Internațional (FMI) nu este de acord în mod evident – săptămâna aceasta, reprezentanții FMI au recomandat eliminarea impozitului unic de 10% aplicat în prezent în țară și înlocuirea acestuia cu un impozit progresiv, ceea ce înseamnă că persoanele cu venituri mai mari vor plăti mai mult, creșterea contribuțiilor la asigurările de pensie, eliminarea venitului maxim asigurat și reducerea costurilor salariale în sectorul public. Politici pe care guvernul a negat în mod constant că le-ar fi luat în considerare.

Dar, analizând cifrele, se pune întrebarea: creșterea sarcinii fiscale este singura modalitate de a rezolva problema care a apărut?

”Fondul Monetar Internațional se ocupă de gestionarea crizelor. Și noi am avut un program, după ce am semnat un acord cu FMI, și pentru o anumită perioadă după 1997 am fost obligați să respectăm instrucțiunile FMI”, a declarat finanțistul și bancherul Levon Hampartzoumian într-un interviu acordat Radio Bulgaria. ”Guvernul bulgar este acționar al FMI, prin urmare FMI joacă rolul de a ne asista cu analize ale economiei bulgare și identificarea riscurilor. Asta nu înseamnă că acestea sunt niște ordine pe care trebuie să le respectăm, ci sunt aspecte pe care ei le consideră riscuri.”

Deși utile ca recomandări, tendințele în cauză trebuie privite în contextul respectiv.

„Fiecare dintre aceste recomandări, scoasă din context, poate fi utilă sau poate face rău”, explică Levon Hampartzoumian. „De exemplu, dacă majorăm impozitele și le investim într-un sistem nereformat, cu eficiență redusă, format din funcționari publici, instituții ineficiente etc., rezultatul nu va fi unul bun.”

În cele din urmă, spune Levon Hampartzoumian, soluția constă – așa cum sugerează FMI – în reforme structurale, nu în creșterea impozitelor.

”O creștere automată a cheltuielilor publice în conformitate cu diverse formule leagă mâinile guvernului actual, dar și ale guvernelor viitoare, în timp ce nu avem cum să știm cum se vor desfășura procesele economice la nivel mondial. Ar trebui să discutăm mai mult despre eficiența banilor publici”, spune Levon Hampartzoumian.

Creșterea sarcinii fiscale este o recomandare care „merge complet în direcția greșită”, spune Gheorghi Vulgiev, economist la Clubul Experților pentru Economie și Politică:

”O schimbare a sistemului de impozitare ca atare nu ar rezolva problemele fiscale actuale. Și, cu o schimbare atât de radicală, există chiar riscul de a agrava aceste probleme. În ultimii ani, problemele legate de deficit au provenit în totalitate din cheltuielile bugetare, nu din veniturile bugetare”, spune Gheorghi Vulgiev.

Veniturile fiscale au crescut vertiginos – cu 15% în acest an și, în general, au înregistrat cea mai rapidă creștere din ultimii ani fiscali, explică Gheorghi Vulgiev. Și totuși, cifrele nu se potrivesc – tocmai pentru că creșterea cheltuielilor în sfera publică a depășit veniturile, cheltuieli care nu sunt destinate investițiilor, ci care vizează creșterea dramatică a salariilor în anumite domenii. Gheorghi Vulgiev nu susține sugestia FMI de a elimina venitul maxim de asigurare – acest lucru, spune el, implică riscul de a stimula economia subterană.

În cele din urmă, atât Gheorghi Vulgiev, cât și Levon Hampartzoumian – economiști ale căror opinii asupra diferitelor probleme variază semnificativ, mai ales în ceea ce privește adoptarea euro – sunt de acord că soluția la criza bugetară emergentă este îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, mai degrabă decât creșterea impozitelor.

• Bugetul pentru 2025 se dovedește a fi imposibil de aplicat – motivele și ce ne așteaptă în viitor

Tradus și publicat de Vlad Mitev

Fotografii: BNT, BTA, Ivan Ruslanov-BNR