Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 au marcat o victorie decisivă pentru Partidul Acțiunea și Solidaritatea (PAS), aflat la guvernare. Rezultatul a fost considerat de mulți ca o confirmare a orientării pro-europene a țării în războiul hibrid cu Rusia.

Pentru a înțelege diviziunile interne din societatea moldovenească care au însoțit această victorie, am apelat la doi analiști de renume. Mihail Sircheli, fondatorul canalului media Nokta, un gagauz cu cetățenie bulgară și un comentator de renume al vieții politice, subliniază necesitatea geopolitică a succesului electoral al PAS. Pe de altă parte, bulgarul moldovean Alexander Lambov, doctorand în științe politice la Universitatea de Economie Națională și Mondială și cercetător al opiniei publice din sudul Moldovei, își concentrează atenția asupra reacției comunităților bulgare și gagauze, care votează în mod tradițional împotriva vectorului pro-european.

Imperativul geopolitic: de ce a câștigat PAS

Mihail Sircheli vede rezultatul alegerilor ca o reacție directă la războiul hibrid al Rusiei împotriva Moldovei. Potrivit lui, alegătorii au înțeles că votul pentru partidele pro-ruse ar însemna implicarea țării în război și pierderea completă a suveranității. El subliniază că, pe fondul războiului din Ucraina și al ocupației Transnistriei, alegerea PAS a fost o alegere pentru securitate și stabilitate. El amintește că, în ciuda promisiunilor inițiale de reforme interne (sistemul judiciar, lupta împotriva oligarhilor), guvernul a fost nevoit să se concentreze pe crize de nivel superior: pandemia, criza energetică și războiul.

Euroscepticismul bulgarilor și al gagauzilor

În ciuda succesului național al PAS, sudul Moldovei, unde trăiesc comunități compacte de bulgari și gagauzi, rămâne un bastion electoral al forțelor pro-ruse. Alexander Lambov, vorbind despre reacția comunității bulgare din Moldova, subliniază că rezultatele nu sunt surprinzătoare (aproximativ 80% din Taraclia și Gagauzia au votat pentru Blocul Patriotic de opoziție), întrucât PAS nu a obținut niciodată mai mult de 10% din voturi în regiunea Taraclia.

Cei doi analiști oferă explicații similare, dar complementare, pentru această diviziune profundă între centru (Chișinău) și sud.

Mihail Sircheli subliniază identitatea acestor comunități în perioada sovietică, subliniind că ele nu percep Moldova, Bulgaria sau Turcia ca patrie, ci mai degrabă Uniunea Sovietică, și concluzionează că Rusia controlează gagauzii și bulgarii prin două mecanisme principale:

”Rusia controlează atât găgăuzii, cât și bulgarii prin două lucruri: frica și ura... Frica este că românii vor veni și îi vor bate. Acesta este un mare mit creat de propaganda sovietică... Iar ura este că Rusia a început să-i manipuleze cu ură. Ei urăsc guvernul pro-european, o urăsc pe Maia Sandu pentru că nu este căsătorită, nu are copii, „a fost pentru Europa”, „a fost română” etc.”

Sirkeli adaugă la acest eșec instituțional: incapacitatea statului moldovean din ultimii 35 de ani de a integra comunitățile prin predarea limbii române la un nivel bun.

Alexander Lambov aprofundează analiza prezentând date din cercetarea sa de grup din Taraclia, care relevă esența euroscepticismului. Potrivit lui, PAS este perceput ca „destul de dreapta din punct de vedere politic, cu o ușoară tendință naționalistă”, ceea ce respinge automat minoritățile etnice.

În cuvintele sale, așteptările bulgarilor nu coincid cu cursul pro-european necondiționat al majorității vorbitoare de limba română din Republica Moldova. Ei consideră integrarea europeană ca fiind ”condiționat bună”, adică acceptabilă numai dacă duce la îmbunătățirea imediată a vieții economice. În caz contrar, ea își pierde sprijinul.

”Bulgarii din Basarabia văd integrarea europeană ca o confruntare între UE și URSS. Mulți dintre ei consideră sfârșitul perioadei sovietice (anii 1980) ca o perioadă de prosperitate pentru regiune... Această perioadă oarecum mitică contrastează cu realitatea actuală”, explică Alexander Lambov.

El adaugă că euroscepticismul are și rădăcini conservatoare puternice, legate de toleranța față de mișcările LGBT în UE, care este percepută ca un atac la adresa valorilor tradiționale. Atitudinea față de populiști precum oligarhul Ilan Șor este, de asemenea, paradoxală:

”Am vorbit cu susținătorii lui Șor, care spun ceva ce sună cinic: «Toată lumea fură, și cei din Chișinău fură, dar măcar acesta (Șor) împărtășește ceva cu noi». Aceasta este atitudinea lor față de el.”

Astfel, se pare că, în această etapă, pentru regiunile sudice, lipsa legăturilor cu PAS nu este doar o chestiune de rusofilie, ci și de neconcordanță între profilul politic al celor aflați la putere și așteptările socio-economice și culturale ale minorităților.

Rolul Bulgariei

Ambii experți iau în considerare rolul potențial al Bulgariei în depășirea euroscepticismului în sudul Moldovei, mai ales după deschiderea unei filiale a Universității din Ruse în Taraclia.

Sircheli este sceptic în ceea ce privește efectul rapid asupra identității:

”Nu știu dacă această universitate va putea schimba ceva în ceea ce privește identitatea. Să le spună bulgarilor că sunt bulgari, nu ruși... Trebuie făcut ceva în privința identității. Cred că Bulgaria ar trebui să-și extindă programele de schimb și să fie acea legătură.”

Lambov confirmă că Republica Moldova contează pe Bulgaria pentru a o ajuta să ”depășească euroscepticismul”, deoarece Bulgaria are o mare autoritate în rândul bulgarilor din Basarabia. Cu toate acestea, el subliniază că buna reputație a Bulgariei nu se traduce în voturi politice:

”Bulgaria este iubită pentru că realizează proiecte și oferă sprijin prin Decretul 103, care permite studenților din Basarabia să studieze la universitățile bulgare... dar este încă dificil să acționezi politic și să schimbi pozițiile politice ale oamenilor.”

Contradicția cheie care împiedică schimbarea este ecuația politică pentru PAS: satisfacerea cererilor bulgarilor și găgauzilor ”ar putea duce la pierderea de voturi pentru PAS în Chișinău” (potrivit lui Lambov). Aceasta creează o situație în care Centrul (Chișinău) și Sudul (Taraclia/Gagauzia) rămân într-o stare de ”contradicție insurmontabilă”.

Viitorul: integrarea europeană continuă

După victoria electorală, ambii analiști se așteaptă ca PAS să profite de pendulul politic și să accelereze procesul de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană.

”Moldova este pregătită să deschidă negocierile cu UE. În acest proces, ea este legată de Ucraina... Ucraina este marele nostru scut. Ea garantează că Moldova poate avansa... De aceea, cred că ar trebui să ne îndreptăm spre UE împreună cu Ucraina”, explică Mihail Sircheli.

Alexander Lambov confirmă această direcție, așteptându-se la o integrare europeană mai profundă, la combaterea corupției electorale și la măsuri de reducere a influenței ruse. El avertizează că încercările de a reduce utilizarea limbii ruse ar putea deveni o „sursă de conflict” în sudul Moldovei, dar concluzionează subliniind că forțele centriste nu au reușit să devină semnificative din punct de vedere politic în contextul puternicei polarizări postbelice.

”Cred că se vor lua măsuri pentru aprofundarea integrării europene și vor începe negocierile cu UE pe diferite capitole de negociere. Acest rezultat este o realizare foarte importantă pentru PAS... Cred că PAS va lua măsuri pentru a reduce influența Rusiei în regiune”, spune Alexander Lambov.

Concluzie

Alegerile parlamentare din septembrie 2025 din Moldova reprezintă o alegere geopolitică clară în favoarea UE, susținută de majoritatea care înțelege pericolul reprezentat de războiul hibrid al Rusiei. Această alegere a fost confirmată de extrădarea lui Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova, prin care Chișinăul va încerca să demonstreze restabilirea statului de drept.

Cu toate acestea, victoria PAS nu unește întreaga țară. Ea evidențiază încă o dată diviziunea dintre centrul pro-european al țării și sudul eurosceptic, dominat de bulgari și găgauzi. În moduri diferite, ambii interlocutori ai noștri au afirmat că compatrioții lor sunt captivi „paradisului pierdut” sovietic, conservatorismului și scepticismului cu privire la beneficiile economice imediate ale integrării europene.

Bulgaria, cu autoritatea sa ridicată și proiecte precum filiala Universității din Ruse, este chemată să joace rolul de punte între UE și aceste comunități. Cu toate acestea, după cum subliniază ambii experți, depășirea acestei diviziuni este un proces dificil și de lungă durată. Contradicția dintre necesitatea geopolitică a integrării europene și nevoia internă de integrare socio-culturală a minorităților rămâne cea mai mare provocare pentru guvernul PAS. Moldova se îndreaptă spre UE, dar trebuie să se miște împreună cu toate regiunile sale, chiar dacă unele dintre ele privesc această direcție cu prudență sau scepticism.

Autor: Vladimir Mitev

Editor: E. Karkalanova

Tradus și postat în limba română de Vlad Mitev