De la începutul anului curent, Bulgaria a înregistrat valuri de căldură record, o serie de incendii devastatoare și, cu doar câteva zile în urmă, un nou dezastru –inundații catastrofale care au provocat pierderi de vieți umane. Schimbările climatice au deja un preț – și acesta crește cu fiecare an care trece. Potrivit unei noi analize realizate de Banca Centrală Europeană (BCE) și Universitatea din Mannheim, acestea au costat Europa aproximativ 43 de miliarde de euro numai în 2025. Dar acestea sunt cifre preliminare care nu iau în considerare cele mai recente dezastre naturale de pe continent, iar anul nu s-a încheiat încă.

• După incendii și secetă vin inundațiile – care este soluția de prevenire?

Pentru întreaga UE, pagubele se ridică la un sfert de procent din economie, dar pentru Bulgaria lovitura este de patru ori mai puternică. Pierderile din Bulgaria ajung la un procent din PIB, sau aproximativ un miliard de euro – echivalentul bugetului unui oraș de dimensiuni medii.

În practică, acest lucru înseamnă că, în 2025, fiecare bulgar a „pierdut” aproximativ 140 de euro din cauza secetei și căldurii, comentează Gennady Kondarev, expert în energie la Centrul de Cercetare Energetică din Marea Neagră.

”Situația este similară în Grecia vecină. Celelalte țări cele mai afectate sunt Cipru și Malta. De ce? Pentru că sunt economii mici, expuse în mare măsură riscurilor legate de climă. În caz contrar, în termeni absoluți, economiile mari din Europa suferă pierderi și mai mari. Bulgaria nu este suficient de pregătită pentru riscurile climatice crescânde – infrastructura bulgară este învechită, iar cea nouă este adesea construită fără a ține seama de schimbările climatice.”

Știm că printre cauzele pagubelor grave și pierderilor de vieți omenești de pe coasta bulgară a Mării Negre se numără, cel mai probabil, construcțiile realizate în locuri unde nu ar fi trebuit să fie construite. Iar evenimentele care se produceau „o dată la un secol” se repetă acum din ce în ce mai des.

Un exemplu în acest sens este amplitudinea bruscă a temperaturilor din acest an – un sfârșit de iarnă cald, urmat de o primăvară rece, care a afectat agricultura și a crescut prețurile fructelor, și apoi – o lună septembrie caniculară și furtuni de zăpadă la începutul lunii octombrie. Prin urmare, este timpul să începem să planificăm și să construim ținând cont de condițiile meteorologice extreme, care sunt deja noua normalitate.

Experții avertizează că Bulgaria se numără printre cele mai vulnerabile țări din Europa – din cauza dependenței sale de agricultură și de resursele de apă și a opțiunilor limitate de adaptare, fiind necesare măsuri urgente.

”Posibilitățile sunt numeroase și toate acestea se încadrează în domeniul adaptării”, explică Ghenadi Kondarev. ”Toată vara am discutat, în special în timpul incendiilor, despre furnizarea de echipamente pentru stingerea acestor incendii, și nu despre a lăsa totul în seama voluntarilor și a echipamentelor improvizate.

Dar, în același timp, trebuie să ne gândim și la soluții pe termen lung. Infrastructura noastră – baraje, sisteme de alimentare cu apă – este pregătită pentru noile fenomene climatice? În prezent, acestea sunt goale, dar precipitațiile abundente le pot umple rapid. Pe măsură ce temperaturile cresc, furtunile devin mai puternice, iar secetele – mai severe. Vara aceasta ne-a arătat că Bulgaria nu este atât de bogată în resurse de apă pe cât credeam, iar acestea se pierd din cauza infrastructurii neîntreținute și a gestionării imprecisă, ceea ce duce la regimuri hidrologice.

• Peste 260 000 de persoane din Bulgaria se confruntă cu penuria de apă – care sunt cauzele crizei și ce se poate face?

Putem face mai mult – să protejăm solul, să utilizăm și să reciclăm apa în mod rațional, pentru a nu submina posibilitățile de producție alimentară. Dar acest lucru necesită recunoașterea problemei, precum și o bună planificare. Cu toate acestea, societatea bulgară are dificultăți în a recunoaște aceste tendințe pe termen lung și este adesea înșelată de promisiunile populiste că nu este nevoie de acțiuni.

Previziunile pentru 2030 sunt alarmante – pierderile cauzate de schimbările climatice ar putea ajunge la 3-5% din economia bulgară, spune Ghenadi Kondarev și adaugă:

”Vorbim despre schimbări care pot șterge orice progres economic. Dacă Bulgaria pierde anual 3-5% din valoarea adăugată a economiei sale sau nu o poate atinge, ce fel de creștere economică este aceasta! Sectoare precum agricultura sunt direct afectate. La fel și turismul, deoarece există deja perioade ale sezonului care devin imprevizibile dacă o persoană dorește să-și planifice vacanța etc. Un eveniment extrem poate distruge active în diverse sectoare, ceea ce complică și mai mult situația.”

Citiți și:

• Profesorul climatolog Gheorghi Racev: Starea aerului ne unește pe toți

• Experții prevăd valuri de căldură din ce în ce mai frecvente în Bulgaria

Fotografii: BTA, BGNES, Radio Național Bulgar, Ministerul Apărării

Publicație în limba română: Vlad Mitev